Instituțiile europene trebuie să înceapă cu propriul exemplu, dacă doresc cu adevărat să atingă ținta stabilită, de înjumătățire a risipei alimentare până în 2030, a atras atenția eurodeputata Daciana Sârbu într-o interpelare adresată Comisiei Europene. Exemplul de bune practici oferit chiar de instituțiile și agențiile europene este foarte important„pentru ca Uniunea să nu fie percepută doar ca impunător de reguli, dar și ca implementator al acestora în propria ogradă”, arată deputata, care este vicepreședintă a Comisiei de Mediu a Parlamentului European.

Costurile generate de risipa alimentară erau estimate, la nivelul anului 2012, la 143 miliarde de euro in UE28, unde unele studii arată că o cincime din cantitatea totală de hrană produsă este irosită. E lăudabil faptul că autoritățile europene au pe agendă acest subiect și Comisia a creat chiar o platformă cu instrucțiuni de limitare a risipei alimentare, însă primele exemple de aplicare concretă a acestor instrucțiuni ar trebui să vină chiar din interiorul instituțiilor UE”, afirmă Daciana Sârbu.

Din acest motiv, eurodeputata vrea să afle cu câte procente a fost limitată risipa alimentară în cadrul instituțiilor europene și agențiilor, precum și ce se întâmplă cu hrana care rămâne neconsumată în cantinele acestora. „Nu cantitățile efective contează în acest caz, cât valoarea de exemplu și respectarea propriilor angajamente”, crede eurodeputata.

Datele arată cămedia anuală a risipei alimentare e de 173 kgpe cap de locuitor în UE.

Potrivit unui aviz al Comitetului Economic și Social European din 2013, o cercetare realizată în Bruxelles în legătură cu conținutul pubelelor menajere arată că alimentele reprezintă 11,7% din resturile menajere brute. „Această risipă este alcătuită din 47,7% produse consumate parțial, 26,7% produse expirate și 25,5% resturi de mâncare preparată”, se arată în documentul CESE.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here